Atracții Transfagarasan

Descoperiți Transfăgărășanul!

Transfăgărășanul (DN7C) este calea rutieră care se desfășoară printre munții Făgărașului, pornind din Bascov, județul Argeș și terminându-se în apropierea localității Cârțișoara, acesta face legătura între cele două provincii istorice Muntenia și Transilvania. De-a lungul rutei sunt presărate diferite obiective turistice care încântă fiecare turist.

Cand se deschide Transfagarasanul

Regim de circulație

Drumul dintre nori (DN7C) este deschis circulației în fiecare an în intervalul 30 Iunie - 1 Noiembrie. Drumul este înzăpezit pe timp de iarnă, iar deszăpezirea acestuia fiind impractică. La aceasta se adaugă și riscul avalanșelor sau căderilor de pietre.

Pe timp de iarnă drumul este închis în mod oficial pe versantul sudic până la complexul Piscul Negru (kilometrul 104), iar pe cel nordic până la Cabana Bâlea-Cascadă (kilometrul 131 - județul Sibiu) - aici drumul este blocat pe toată perioada închiderii oficiale cu parapete vde beton tip New Jersey . Traversarea fiind imposibilă chiar și în condițiile topirii zăpezii.

RESTRICȚII DE CIRCULAȚIE

Acces restricționat între orele 22:00 - 6:00

Pe timp de vară, accesul pe Transfăgărășan este restricționat între orele 22:00 - 6:00 deoarece pe timp de noapte drumul nu este iluminat și semnalizat cu elemente reflectorizante, astfel există pericolul accidentelor.

Limita de viteză este 40 km/h

Limitarea de viteză este impusă prin prisma dificultății traseului, aceasta asigură circulația în siguranță a turiștilor și le permite să se bucure de priveliștea încântătoare.

Iarna, accesul la Bâlea Lac este restricționat

Pe timp de iarnă, accesul la Bâlea Lac este restricționat deoarece pericolul de accidente sau derapaje este unul extrem de ridicat. Turiștii pot folosi telecabina pentru a ajunge la lac.

Vremea pe Transfagarasan

Starea Vremii

Transfăgărășanul se întinde de la Curtea de Argeș în sud la DN1 în nord, acoperind aproape 100km în linie dreaptă, o bună parte din aceștia fiind deasupra munților. De aceea, o prognoză meteo precisă este imposibil de stabilit. Mai jos puteți vedea vremea la Bâlea Lac:

Vremea la Curtea de Argeș

Vremea la Barajul Vidraru

Vremea la Piscul Negru

Vremea la Bâlea Lac

Vremea la Cârțișoara

Istoric Transfăgărășan

Istoricul Drumului

Transfăgărășanul, în ultima vreme, a devenit unul dintre cele mai faimoase drumuri din lume însă istoria sa și sacrificiile făcute pentru a fi realizat sunt la fel de impresionante pe cât sunt munții pe care îi traversează.

10 Decembrie 1969

Printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri se aprobă indicatorii tehnico-economici privind ”obiectivul strategic Transfăgărășan”. Începerea executării lucrărilor a fost marcată de ședința prezidată de Ion Gheorghe Maurer (primul ministru al vremii), iar la aceasta au participat directorii unor întreprinderi de construcții și proiectanți.

10 Martie 1970

Regimentul 52 Alba-Iulia demarează lucrările dinspre nord, iar Regimentul 1 Râmnicu-Vâlcea dinspre sud, în zonele montane înalte. Părțile de tunel urmând să fie realizate de către specialiștii Trustului de Construcții Hidroenergetice (TCH)

Sectorul Contur Lac Vidraru atribuit Ministerului Transporturilor, proiectul a fost executat de Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene (IPTANA) și construit de Întreprinderea Construcții Drumuri Poduri și Lucrări Speciale Transporturi București.

Anul 1971

Se decide însă realizarea drumului conform normativelor de drum național montan adică: două benzi de circulație însumând 6 metri și acostament de 1 metru). S-a lucrat toată perioada anului, indiferent de condițiile groaznice.

Drumul s-a realizat pe baza eforturilor materiale și cu prețul vieții unor soldați și muncitori. Bilanțul oficial este de 40 de morți însă lucrătorii de atunci avansează la cifre mai mari.

20 Septembrie 1974

Inaugurarea oficială a avut loc în prezența lui Nicolae Ceaușescu dar lucrările au mai continuat câțiva ani pentru asfaltare și alte activități conexe, fiind finalizate în forma actuală în anul 1980.

Anul 1975

Generalul Constantin Tănase, comandantul din acea vreme a detașamentului de geniu Drumuri și Poduri a fost chemat la ordin pe Transfăgărășan. Drumul săpat cu greu în stâncă trebuia acum amenajat pentru circulația autoturismelor, consolidat și întărit cu soluții pentru creșterea siguranței.

Cetatea Poenari Transfagarasan

Monumente Istorice

Istoria poporului român, o tumultoasă poveste scrisă cu lacrimi, sânge și credință, mai răsună astăzi prin amintirile lăsate în urmă. Vă punem la dispoziție poveștile nemuritoare ale monumentelor istorice de pe Transfăgărășan. Construcții care evocă, până în prezent memoria celor ce au luptat pentru țară.

Cetatea Poenari

Încărcată cu istorie, Cetatea Poenari domnește pe un vârf de munte la 27 de kilometri de Curtea de Argeș.

Monumentul istoric a fost cea de-a doua reședință a lui Vlad Țepeș și sursa principală de inspirație a scriitorului Jules V erne pentru romanul ”Castelul din Carpați”.

Casa Memorială Dumitru Norocea

Căminul pictorului care a restaurat Biserica Domnească este parte a expoziției de Etnografie și Artă Populară din cadrul Muzeului Curtea de Argeș.

Casa Memorială Dumitru Norocea face invitația în satul tradițional pitoresc în care trăiau oamenii.

Casa Memorială George Stephănescu

Căminul primei simfonii românești se află în localitatea Căpățânenii Pământeni din Argeș.

Reședința lui George Stephănescu este ascunsă într-un cadru feeric și reprezintă locul unde mulți artiști nemuritori ai patriei au creat opere ce vor rămâne eterne în sufletele multora dintre noi.

Muzeul Etnografic Badea Cârțan

Localizat în comuna Cârțișoara, Muzeul Etnografic Badea Cârțan reprezintă amintirea ciobănașului care și-a iubit poporul până în ultimul moment al vieții sale. După cum anunță pancarta, Muzeul Badea Cârțan este ”...casa unui mare român”, un loc primitor și plin de culoare te poftește să îi descoperi tainele, să afli povestea mesagerului carpatin al limbii naționale românești.

Manastirea Curtea de Arges

Lăcașuri de cult

Legătura strânsă a omului simplu cu divinitatea a fost întotdeauna conturată în țara noastră. Vă prezentăm în continuare cele mai impunătoare și frumoase construcții religioase pe care le puteți întâlni pe Transfăgărășan.

Mânăstirea Curtea de Argeș

Cel mai deosebit așezământ religios aflat sub ctitoria lui Neagoe Basarab este Mănăstirea Curtea de Argeș. Construcția impunătoare se deosebește de orice alt monument religios prin arhitectura sa și încărcătura istorică.

Mânăstirea Sf. Apostoli Petru și Pavel Cârțișoara

Ridicată de către măicuțe, Mănăstirea ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Cârțișoara este un așezământ religios ascuns în inima pădurii și binecuvântat de sufletele calde și primitoare ale sălășluitorilor ei. Cadrul magic în care este situată vă aduce mai aproape de credință și smerenie.

Biserica Olari Curtea de Argeș

Cel mai bizar și intrigant așezământ religios al României este cu desăvârșire Biserica Olari din Curtea de Argeș. Simplul lăcaș de cult este unul deosebit prin arhitectura ciudată pentru zona Munteniei dar și prin picturile impresionante de pe suprafața acesteia.

Mănăstirea Corbii de Piatră

Balea Lac

Lacuri glaciare și cascade

Capodopera din Făgăraș este împodobită peste tot cu minunății naturale. Monumentele naturale sunt o delicatesă pentru fiecare entitate care ajunge să le viziteze. În călătoria dumneavoastră pe Transfăgărășan vă puteți delecta cu peisaje feerice rupte din cele mai frumoase balade.

Bâlea Lac

Lacul Bâlea este una dintre cele mai căutate atracții ale României. Frumusețea acestuia este incomparabilă și atrage an de an numeroși turiști din toate colțurile lumii. Lacul glaciar Bâlea este situat la o altitudine de 2040 metri, în Munții Făgăraș, județul Sibiu.

Dimensiunile acestuia sunt 360 metri în lungime, suprafața de 46508 metri pătrați și adâncimea de 11,35 metri. În anul 1932, lacul Bâlea și împrejurul acestuia (pe o suprafață de 180 hectare) au fost declarate Rezervație Științifică.

Lacul Bâlea se află la cca 77 kilometri de Sibiu și 85 kilometri de Curtea de Argeș. Vara este anotimpul perfect în care puteți vizita acest obiectiv cu automobilul prin intermediul DN7C - Transfăgărășan, iar în restul timpului cu telecabina.

Lacul Capra

Lacul Capra este un lac glaciar situat pe versantul de sud al masivului Făgăraș, la o altitudine 2230 metri. Din acest loc izvorăște pârâul Capra, unul dintre izvoarele Argeșului.

Lacul Capra se află la 45 de minute de cabana Bâlea, iar în apropierea acestuia se găsesc două monumente care au fost ridicate în cinstea celor care au pierit în avalanșe.

Riscul plecărilor dezastroase ale zăpezii este real.

Cascada Bâlea Transfagarasan

Cascada Bâlea izvorăște din lacul omonim și este una dintre cele mai mari cascade din România avâand o cădere de peste 60 de metri.

Această cascadă nu se remarcă doar prin înălțimea sa, ci și prin altitudinea la care se află - cota 1600.

Cascada Capra

Transfagarasan

Ghid Turistic Transfăgărășan

În această secțiune veți descoperi principalele atracții turistice ale Transfăgărășanului. Vom acoperi atât atracțiile importante din punct de vedere istoric, cât și cele din punct de vedere natural. Dacă doriți să aflați mai multe informații despre fiecare punct în parte, faceți click pe butonul Detalii care vă va purta pe pagina ghidului oficial al Transfăgărășanului.

Harta Transfagarasan

Harta Transfăgărășan

Vedeți mai jos harta cu toate atracțiile turistice enumerate în acest ghid. Faceți click pe fiecare atracție în parte pentru a vedea detalii despre aceasta.

+−

Leaflet | Map data © OpenStreetMap contributors, CC-BY-SA, Imagery © Mapbox

Monumente Istorice Transfagarasan

Monumente Istorice

Muzeul de Arte Populare din Corbeni

Despre Muzeul de Arte Populare din Corbeni

Muzeul Corbeni este compus din două încăperi pline de obiecte tradiționale românești precum războaie de țesut, porturi românești de peste 100 de ani sau fusuri de tors lâna. În cadrul muzeul se strâng copiii din sat pentru a învăța să coasă sau să țeasă cu ajutorul unei doamne în vârstă care a adunat fiecare obiect din muzeu în decursul anilor și vrea să ducă mai departe tradițiile românești pentru a nu se uita.

Casa Memorială George Stephanescu

Casa Memorială George Stephănescu

Despre Casa Memorială George Stephănescu

George Ștephănescu este autorul primei simfonii din România, iar această operă de artă a luat naștere în incinta actualei Case Memoriale ce îi poartă numele. În interiorul acesteia pot fi găsite obiecte și documente care au aparținut compozitorului.

Cetatea Poenari Transfagarasan

Despre Cetatea Poenari Transfagarasan

La doar 27 de kilometri de Curtea de Argeș poate fi găsită Cetatea Poenari, o fortăreață medievală ce datează din secolul al XVI-lea. Aceasta constituie o atracție turistică ce strânge an de an tot mai mulți turiști dornici să afle povestea din spatele zidurilor.

Barajul Vidraru

Despre Barajul Vidraru

Barajul Vidraru este locul în care se întâlnesc râurile Capra și Buda, cât și câțiva afluenți precum Cernatul sau Topograful. Dacă ajungeți pe Transfăgărășan, opriți-vă câteva minute la baraj pentru a vedea priveliștea încântătoare!

Monumentul Constructorilor

Despre Monumentul Constructorilor

Monumentul Constructorilor a fost ridicat în cinstea celor care au lucrat la construirea Transfăgărășanului. Monumentul a fost realizat din marmură și are o înălțime de 4,5 metri și o lățime de 2 metri.

Tunelul Capra - Bâlea

Despre Tunelul Capra - Bâlea

Tunelul Capra-Bâlea sau Pasul Bâlea este un tunel motan amplasat pe Transfăgărășan la cota maximă de înălțime - puțin peste 2000 de metri. Acesta unește văile glaciare Bâlea și Capra.

Poarta Geniștilor

Despre Poarta Geniștilor

Poarta Geniștilor se înalță la cota 1200 și reprezintă un colț de stâncă străpuns de drum care ne amintește de eforturile prin care au trecut trupele de geniu ale Armatei Române.

Muzeul Etnografic Badea Cârțan

Despre Muzeul Etnografic Badea Cârțan

În comuna Cârțișoara poate fi găsit Muzeul Etnologic “Badea Cârțan”, casa țăranului român care a făcut istorie. Muzeul este deschis publicului, iar vizitatorii pot vedea obiecte care i-au aparținut ciobanului.

Turnul Sfatului Sibiu

Despre Turnul Sfatului Sibiu

Turnul Sfatului face legătura dintre Piața Mare și Piața Mică din orașul Sibiu. Acesta datează încă din secolul al XIII-lea și a avut mai multe întrebuințări de-a lungul timpului, fiind folosit drept poartă de acces, depozit de grâne sau foișor de foc pentru semnalarea potențialelor incendii.

Strada Nicolae Bălcescu din Sibiu

Despre Strada Nicolae Bălcescu din Sibiu

În secolul al XIV-lea a fost construită Strada Nicolae Bălcescu cu scopul de a face legătura dintre Poarta Cisnădiei și Piața Mare din Sibiu. În anul 1836, Poarta Cisnădiei a fost demolată, urmând ca în prezent strada să unească Piața Mare cu Piața Unirii din Sibiu.

Piața Mare din Sibiu (Piața Sfatului)

Despre Piața Mare din Sibiu (Piața Sfatului)

Piața Mare din Sibiu reprezintă piața centrală încă din anul 1366, an în care a fost terminată cea de-a treia centură de fortificație a orașului. În această piață avea loc târguri, adunări cetățenești sau chiar execuții (cea mai cunoscută este execuția lui Johann Sachs von Harteneck din anul 1703). Piața Mare a fost desemnată monument arhitectural de către UNESCO.

Piața Mică din Sibiu

Despre Piața Mică din Sibiu

Piața Mică din Sibiu se estimează că datează din jurul secolului al XIV-lea pentru că în anul 1370 au fost făcute primele menționări ale acesteia în istorie. Potrivit documentelor de la acea vreme, în Piața Mică putea fi găsite mai multe măcelării, urmând ca aceasta să devină sediul principal al breslei croitorilor. Acesta devine centrul meșteșugăresc, iar în secolul al XV-lea în zonă se mută breasla cizmarilor.

Cetatea Medievală a Sibiului

Despre Cetatea Medievală a Sibiului

Cetatea Medievală reprezintă inima Transilvaniei Germanice și alcătuiește una dintre cele mai mari cetăți medievale din România. În timpul ocupației habsburgice, Sibiul a fost al doilea oraș ca însemnătate după Viena datorită poziționării în proximitatea granițelor cu Imperiul Otoman.

Podul Minciunilor din Sibiu

Despre Podul Minciunilor din Sibiu

Podul Minciunilor a fost construit în anul 1860 și este cel mai vechi pod de fontă de pe teritoriul țării noastre, încă funcțional. Acesta face legătura dintre Piața Mică și Piața Huet, iar de-a lungul timpului s-au format legende care explică denumirea aleasă. Una dintre ele spune că fetele tinere jurau că sunt fecioare, iar în noaptea nunții, cele prinse cu minciuna erau aduse pe pod și aruncate peste balustradă.

Centrul Istoric din Sibiu

Despre Centrul Istoric din Sibiu

Piața Huet, Piața Mică și Piața Mare înconjoară Centrul Istoric Sibiu care apare pentru prima dată menționat în documente în anul 1191. La acea vreme, în zonă locuiau coloniști sași, iar regiunea era împărțită în Orașul de Sus și Orașul de Jos. După invazia tătarilor dintre anii 1241-1242, așezare a fost părăsită, trecând prin pierderi semnificative care au dus la construirea a trei centuri de fortificații finalizate în 1366 când așezarea a fost declarată oraș.

Muzeul Național Brukenthal

Despre Muzeul Național Brukenthal

Muzeul Național Brukenthal poate fi găsit în Palatul Guvernatorului Sibiului - Samuel von Brukenthal, amplasat în Piața Mare din Sibiu. Acesta a fost construit în stil baroc între anii 1778-1787 și a fost lăsat prin testament publicului pentru a se bucura de impresionanta colecție de artă a baronului autodeclarat iluminist al secolului al XVIII-lea. Palatul a devenit muzeu începând cu anul 1817 și reprezintă una dintre puținele clădiri de acest tip din Europa.

Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu

Despre Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu

Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu este o extensie a Muzeului Național Brukenthal. Acesta a fost realizat în mijlocul secolului al XIX-lea, mai exact în anul 1849. De-a lungul timpului, muzeul a adunat diferite colecții pentru a fi prezentate publicului.

Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder din Sibiu

Despre Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder din Sibiu

Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder poate fi localizat în municipiul Sibiu. Acesta face parte din Complexul Muzeal ASTRA alături cu alte trei subunități. Acesta cuprinde colecții ce evidențiază cultura popoarelor extraeuropene.

Muzeul Locomotivei din Sibiu

Despre Muzeul Locomotivei din Sibiu

Muzeul Locomotivelor cu Abur cuprinde locomotive construite între anii 1885-1959 în România, Germania, U.R.S.S. și S.U.A. Muzeul reprezintă un punct de atracție pentru pasionați, însă trebuie știut că exponatele par abandonate, neîngrijite și nu au texte descriptive.

Muzeul de Istorie a Farmaciei

Despre Muzeul de Istorie a Farmaciei

Una dintre cele mai vechi farmacii din istoria României a fost amplasată în Muzeul de Istorie a Farmaciei din Sibiu în jurul anului 1600 și se intitula La Ursul Negru. Muzeul a fost înființat în anul 1972 cu scopul de a arăta celor interesați istoria farmaciei din cetatea medievală. Astăzi, muzeul prezintă evoluția tehnicilor farmaceutice, a instrumentelor și a medicamentației.

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu

Despre Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu

Muzeul în Aer Liber, Muzeul Civilizației Transilvane, Muzeul Franz Binder și Muzeul Emil Sigerus sunt cele 4 subunități care alcătuiesc Muzeul Astra din Sibiu. Numele de ASTRA a fost dobândit din anul 1861 când s-a înființat Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român și a avut ca scop conservarea moștenirii culturale naționale.

Muzeul de Istorie din Sibiu

Despre Muzeul de Istorie din Sibiu

Muzeul de istorie din Sibiu face parte din Casa Altemberger-Pempflinger care este cel mai emblematic ansamblu gotic care adună elemente specifice Renașterii din Transilvania. Muzeul a luat ființă datorită primarului Thomas Altenberger între anii 1470-1491. Acesta avea scopul de a servi drept locuința sa. Astăzi, muzeul găzduiește 10 expoziții care evidențiază evoluția comunității existente în Transilvania.

Piața și Pasajul Aurarilor din Sibiu

Despre Piața și Pasajul Aurarilor din Sibiu

Piața Aurarilor era locul unde mulți dintre meșteșugarii vechii cetăți își aveau atelierele. Odinioară, traversând acest pasaj dinspre Orașul de Sus spre Orașul de Jos, v-ar fi copleșit mirosul forjelor și zgomotul uneltelor care dădeau formă celor mai râvnite bijuterii ale vremurilor.

Pasajul Scărilor din Sibiu

Despre Pasajul Scărilor din Sibiu

Pasajul Scărilor din Sibiu reprezintă o rețea de piatră și cărămidă și face parte din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Pasajul a fost construit în secolul al XIV-lea, însă se speculează că acesta ar exista încă din secolul al XIII-lea însă nu există nicio dovadă care să ateste. Acesta face trecerea dintre Orașul de Jos și Orașul de Sus, iar de-a lungul timpului a fost realizate lucrări de restaurare, cea mai recentă a fost în anul 2006.

Bastionul Soldisch din Sibiu

Despre Bastionul Soldisch din Sibiu

Bastionul Soldisch a fost construit între anii 1622-1627 și face parte dintre fortificațiile încadrate în centurile de apărare ale vechii cetăți transilvănene și este amplasat în capătul vestic al fortificațiilor, mai exact la intersecția dintre strada Bastionului și șoseaua Alba-Iulia. Acesta reprezintă cel mai recent bastion construit și a reușit să supraviețuiască în urma luptelor antiotomane din secolul al XVII-lea.

Zidul de pe Strada Cetății din Sibiu

Despre Zidul de pe Strada Cetății din Sibiu

Zidul de pe Strada Cetății a fost construit între anii 1357-1366 și se află la intersecția străzii Gheorghe Lazăr cu Turnul Dulgherilor. Astăzi, poate fi văzută varianta realizată în a doua jumătate a secolului al XV-lea. La acea vreme, zidul a fost refăcut din cărămidă, iar partea din interior a fost prevăzută cu arcade mari, cu scopul susținerii drumului de strajă.

Bastionul Haller din Sibiu

Despre Bastionul Haller din Sibiu

Bastionul Haller este una dintre construcțiile destinate apărării cetății medievale, care în prezent s-a conservat exemplar. Acesta poate fi găsit la capătul din partea de sud-est a fortificațiilor, pe bulevardul Spitalelor și strada Pompei Onofreiu, nr. 8. Bastionul a fost ridicat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea în vechea cetate a Sibiului.

Zidurile Cetății Sibiului de pe Bulevardul Coposu din Sibiu

Despre Zidurile Cetății Sibiului de pe Bulevardul Coposu din Sibiu

Zidurile Cetății Sibiului de pe Bulevardul Coposu sunt componente ale celei de-a treia fortificații a Cetății Sibiului și au fost construite în secolul al XVI-lea și consolidate în secolul al XVII-lea. În anul 1791 a fost realizată o zonă de promenadă între Bastionul Haller și Turnul Gros, prelungită ulterior înspre Bastionul Cisnădie.

Turnul Gros din Sibiu

Despre Turnul Gros din Sibiu

Turnul Gros este situat în Sibiu pe strada Cetății și pe bulevardul Coposu. Acesta a fost ridicat în anul 1540 de către judele regal Markus Pempflinger și are o înălțime de 25 de metri. Baza construcției este făcută din piatră, iar zidurile se înalță din cărămidă.

Turnul Dulgherilor din Sibiu

Despre Turnul Dulgherilor din Sibiu

Turnul Dulgherilor este amplasat în zona Orașului de Sus, de-a lungul celei de-a treia fortificații ale orașului Sibiu. Acesta datează din anii 1357-1366, are o înălțime de 20 de metri și este unul dintre cele mai bine conservate turnuri alături de Turnul Archebuzierilor și Turnul Olarilor. Construcția acestuia a fost realizată din cărămidă și piatră, are la bază o formă circulară și se continuă cu una de prismă octogonală, cu un acoperiș ascuțit îmbrăcat în țiglă.

Turnul Olarilor din Sibiu

Despre Turnul Olarilor din Sibiu

Turnul Olarilor din Sibiu are o înălțime de 20 de metri și reprezintă una dintre cele mai bine păstrate construcții din istorie. Aceasta face parte din cea de-a treia centură de fortificație a orașului medieval și face parte din Lista de Monumente Istorice din Județul Sibiu.

Turnul Pânzarilor din Sibiu

Despre Turnul Pânzarilor din Sibiu

În perioada medievală au fost construite 3 mari centuri de apărare care înconjurau Orașul de Sus. La un anumit interval, pe zid au fost ridicate turnuri de supraveghere și apărare, printre care și Turnul Archebuzierilor și Pânzarilor, turnuri care fac parte din cea de-a treia centură.

Turnul Scărilor din Sibiu

Despre Turnul Scărilor din Sibiu

Turnul Scărilor poate fi văzut în Piața Huet din Sibiu, de-a lungul primei fortificații a orașului. Turnul Scărilor datează încă de la finalul secolului al XIII-lea și este considerată a fi cea mai veche clădire din Sibiu

Turnul de Poartă din Sibiu

Despre Turnul de Poartă din Sibiu

Turnul de Poartă este localizat de-a lungul celei de-a treia fortificații a orașului medieval, unde se intersectează strada Odobescu cu Pasajul Scărilor. Turnul s-a conservat în timp datorită renovărilor făcute în anul 1860 și 2006.

Turnul Pielarilor din Sibiu

Despre Turnul Pielarilor din Sibiu

Turnul Pielarilor a fost realizat în secolul al XV-lea, între anii 1475-1485. Numele acestuia provine de la breasla pielarilor, o organizație a unor meșteșugari. De-a lungul timpului, turnul a fost aspru încercat, însă s-a conservat până în prezent.

Turnul Pulberăriei din Sibiu

Despre Turnul Pulberăriei din Sibiu

Turnul Pulberăriei face parte din complexul de apărare a Porții Ocnei, construit în anul 1552, cu o înălțime de 14,5 metri. Acesta reprezintă o construcție solidă, cu bază circulară și ziduri groase pentru a rezista atacurilor.

Parcul sub Arini din Sibiu

Despre Parcul sub Arini din Sibiu

Parcul Sub Arini este localizat în Sibiu, are o suprafață de 30 de hectare și este unul dintre cele mai vechi parcuri din România, fiind realizat în anul 1856 după proiectul inginerului Wolfgang Seifried. Numele parcului a fost dat de primii arbori care au fost plantați acum 150 de ani, printre care se enumeră: arini, pini sau tei.

Parcul Cetății din Sibiu

Despre Parcul Cetății din Sibiu

Parcul Cetății este localizat pe partea sud-estică, de-a lungul zidurilor de apărare, a cetății medievale. De-a lungul timpului, parcul a trecut prin nenumărate renovări realizate astfel încât să fie redată vremea de atunci. Acesta este cunoscut și sub denumirea de “Promenada Invalizilor” deoarece era locul preferat al veteranilor de război răniți pe câmpul de luptă.

Piața Unirii din Sibiu

Despre Piața Unirii din Sibiu

Piața Unirii poate fi găsită la intersecția a mai multe bulevarde și străzi cu renume ale orașului Sibiu. Pentru prima dată în istorie a apărut în anul 1845 sub denumirea de Piața Cazărmii. La aproximativ un secol după, în anul 1919, pieței i-a fost schimbat numele în cel actual. În Piața Unirii este amplasat sediul Teatrului Național Radu Stanca, construcție ce datează din 1937.

Palatul Brukenthal din Avrig

Despre Palatul Brukenthal din Avrig

Palatul Brukenthal din Avrig, județul Sibiu a fost construit la sfârșitul secolului al XVII-lea și a reprezentat reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal. Acesta a fost realizat în stilul barocului și a fost ridicat pe o terasă de 12 metri în cel mai înalt punct al orașului Avrig. Palatul cuprinde o clădire cu trei aripi și două anexe fără etaj, distribuite în formă de U și orientate către parc, după modelul transilvănean.

Muzeul din Avrig

Despre Muzeul din Avrig

Muzeul Avrig este un centru etno-cultural care cuprinde, printre alte lucrări, o expoziție dedicată omului de cultură român - Gheorghe Lazăr, fondatorul învățământului în limba națională din Țara Românească. În anul 1818, în București se înființează prima școală cu predare în limba română cunoscută sub denumirea de Școala de la Sfântul Sava.

Castelul de Lut Valea Zânelor

Despre Castelul de Lut Valea Zânelor

Inițial creația unui cuplu de antreprenori din București cu afaceri de succes în advertising, Castelul de Lut a devenit una dintre cele mai vizitate atracții turistice de pe Transfăgărășan, el fiind vizitat de mii de turiști în fiecare zi. Este un monument unic în lume și merită să vă abateți 30 minute de la drum pentru a-l vedea.

Cetatea Fortificată de la Făgăraș

Despre Cetatea Fortificată de la Făgăraș

Cetatea Făgărașului se află la aproximativ 75 de kilometri de Sibiu și are o istorie de peste 700 de ani. Aceasta a fost ridicată cu scop de apărare a oamenilor împotriva atacurilor hoardelor de invadatori. Cetatea a fost realizată din ziduri de piatră și cărămidă dispuse în formă de patrulater cu turnuri de supraveghere în fiecare colț.

Manastiri pe Transfagarasan

Lacasuri de cult

Mânăstirea Curtea de Argeș

Despre Mânăstirea Curtea de Argeș

Mânăstirea Curtea de Argeș s-a evidențiat de-a lungul timpului datorită picturilor ornamentale lucrate cu grijă și răbdare. Aceasta a fost ridicată la cererea lui Neagoe Basarab de către meșterul Manole.

Catedrala Evanghelică din Sibiu

Despre Catedrala Evanghelică din Sibiu

Catedrala Evanghelică din Sibiu reprezintă una una dintre cele mai impresionante construcții din Transilvania datorită elementelor gotice. Aceasta este amplasată în Piața Huet și este evidențiată de turnul cu 7 nivele. Din punct de vedere al dimensiunii, catedrala se află pe locul 3 după Biserica Neagră din Brașov și Catedrala Sfântului Mihail din Alba Iulia.

Fosta Abație Cisterciană din Cârța

Despre Fosta Abație Cisterciană din Cârța

Atestată la începutul secolului 13, aceasta cea mai veche urmă a ordinului cistercian în România și cea mai estică prezență a ordinului călugăresc originar din Franța. În ziua de astăzi, se pot vizita ruinele mănăstirii, aceasta fiind distrusă de otomani și reconstruită parțial în Evul Mediu.

Schitul Corbii de Piatră

Despre Schitul Corbii de Piatră

Mănăstirea Corbii de Piatră poate fi localizată în satul Jgheaburi din județul Argeș. Aceasta este un ansamblu rupestru din secolul al XIV-lea, reînființat în anul 1512 în perioada domnitorului Neagoe Basarab.

Mânăstirea Petru și Pavel

Despre Mânăstirea Petru și Pavel

Mânăstirea “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din comuna Cârțișoara reprezintă munca, piatră cu piatră a măicuțelor. În lăcașul de cult s-au conservat vechile obiceiuri precum pictura pe lemn, iar în cadrul mânăstirii se găsește un atelier de creație.

Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus

Despre Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus

Mănăstirea Brâncoveanu din comuna Sâmbăta de Sus este un așezământ monahal de călugări amplasat la poalele Munților Făgăraș. Datorită poziționării la o altitudine de 600 de metri, mănăstirea reprezintă un loc propice pentru rugăciune. În anul 2005, lăcașul de cult a fost restaurat la îndrumarea Înaltpreasfinţitului Mitropolit, Dr. Laurenţiu Streza.

Izvorul Părintelui Arsenie Boca

Despre Izvorul Părintelui Arsenie Boca

Izvorul Părintelui Arsenie Boca este amplasat în proximitatea Mănăstirii Brâncoveanu din comuna Sâmbăta de Sus din județul Brașov la poalele Munților Făgăraș. Acest loc este cunoscut sub denumirea “La izvor”, iar în acest loc se strângeau credincioșii pentru a fi spovediți și sfătuiți de Sfântul Ardealului.

Chilia Părintelui Arsenie Boca

Despre Chilia Părintelui Arsenie Boca

Chilia Părintelui Arsenie Boca se află în partea de sud a versantului sudic al Văii Sâmbăta la o altitudine de 1600 de metri în proximitatea cabanei Valea Sâmbăta. Accesul se face de la Mănăstirea Brâncoveanu, pe un drum de pietre accesibil pentru autovehicule.

Catedrala Mitropolitană Sfânta Treime din Sibiu

Despre Catedrala Mitropolitană Sfânta Treime din Sibiu

Catedrala Mitropolitană Sfânta Treime a fost ctitorită de Ioan Mețianu între anii 1902-1906 și a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu. Pentru a construi catedrala, mitropolitul românilor ortodocși din Ungaria și Transilvania Ioan Mețianu a strâns donații zeci de ani. După demolarea vechii biserici grecești de pe locul actualei catedrale au fost demarate lucrările la o scară mai mică a proiectului, numindu-se Catedrala Sfintei Sofia din Constantinopol și purta hramul Sfintei Treimi.

Biserica Romano-Catolică Sibiu

Despre Biserica Romano-Catolică Sibiu

Biserica Romano-Catolică sau Biserica Iezuiților din Sibiu datează încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea și este localizată în Piața Mare din centrul istoric al Sibiului. După venirea în oraș a ofițerilor și funcționarilor catolici, s-a impus nevoia unui edificiu religios pentru aceștia. Astfel, după multe amânări s-a reușit în anul 1726 construcția lăcașului de cult care a fost inaugurat în anul 1733 sub hramul Sfintei Treimi.

Biserica Franciscană din Sibiu

Despre Biserica Franciscană din Sibiu

Biserica Franciscană din Sibiu a fost ctitorită în secolul al XV-lea și este o așezare religioasă romano-catolică realizată în stil gotic. Aceasta poate fi găsită pe strada Șelarilor și făcea parte dintr-o mănăstire a călugărițelor clarise - o ramură feminină a Ordinului Franciscan. În secolul al XVI-lea, mănăstirea a fost desființată, iar biserica a fost folosită pentru depozitarea grânelor. De-a lungul timpului, mănăstirea este restaurată în nenumărate rânduri.

Sinagoga Mare din Sibiu

Despre Sinagoga Mare din Sibiu

Sinagoga Mare din Sibiu reprezintă un lăcaș de cult evreiesc care a fost inclus pe Lista de Monumente Istorice din Sibiu. Construcția acesteia a început în anul 1898 și a fost finalizată un an mai târziu.

Biserica Ursulinelor din Sibiu

Despre Biserica Ursulinelor din Sibiu

Biserica Ursulinelor a fost ctitorită în secolul al VX-lea pe fosta stradă a Sării, în prezent strada Gheorghe Magheru din centrul orașului Sibiu. Până în anul 1543, aceasta a făcut parte din mănăstirea călugărilor dominicani până când bisericile catolice au intrat în posesia luteranilor, iar timp de 150 de ani în Sibiu nu au existat biserici catolice. Biserica Ursulinelor a fost construită în anul 1472 în stil gotic, iar restaurările ulterioare au fost realizate în stil baroc.

Biserica dintre Brazi din Sibiu

Despre Biserica dintre Brazi din Sibiu

Biserica dintre Brazi este amplasată în Sibiu și reprezintă cel mai vechi lăcaș de cult al Bisericii Române Unite din zonă. Aceasta a luat ființă în jurul anilor 1700 când credincioșii aliniați Mitropoliei Transilvaniei s-a alipit Bisericii Romei.

Capela Sfânta Cruce din Sibiu

Despre Capela Sfânta Cruce din Sibiu

Capela Sfânta Cruce din Sibiu este situată pe strada 1 Decembrie 1918 și reprezintă un lăcaș de cult romano-catolic. Construcția acesteia a avut loc în anul 1755 pe locul unei biserici dominicane.

Biserica Azilului din Sibiu

Despre Biserica Azilului din Sibiu

Biserica Azilului se află în Sibiu, în proximitatea Turnului Scărilor. Aceasta face parte dintr-un complex format din mai multe clădiri construite între secolele XIII și XIV, printre care și un azil de bătrâni. Biserica Azilului a fost menționată pentru prima dată în anul 1292.

Biserica Sfântul Ioan din Sibiu

Despre Biserica Sfântul Ioan din Sibiu

Biserica Sfântul Ioan din Sibiu este un edificiu religios de confesiune evanghelică luterană aflat pe strada Mitropoliei din Sibiu, cunoscută și sub denumirea de Sfântul Johannis. Aceasta a fost ctitorită între anii 1881-1883 și în timp i se adaugă un orfelinat și o școală evanghelică.

Muzeul Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România

Despre Muzeul Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România

Muzeul Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană este localizat în Sibiu pe strada Mitropoliei. În anul 1881 se începe construcția bisericii, urmând a fi finalizată după 2 ani, alături de un orfelinat și o biserică evanghelică. Muzeul dispune de o colecție bogată în care este prezentată istoria prin care a trecut biserica de-a lungul timpului.

Biserica Sfânta Elisabeta din Sibiu

Despre Biserica Sfânta Elisabeta din Sibiu

Biserica Sfânta Elisabeta din Sibiu este un așezământ religios romano-catolic situat pe strada Gladiolelor din Sibiu și reprezintă un complex de edificii ctitorite în secolul al XVIII-lea între anii 1767-1771 la ordinul Mariei Tereza a Austriei. Ca un semn de omagiu, în anul 1909, în fața bisericii, a fost amplasat bustul acesteia. Din punct de vedere arhitectural, biserica este realizată într-un mod simplist, fără ornamente sau alte decorațiuni.

Biserica Sfântul Luca din Sibiu

Despre Biserica Sfântul Luca din Sibiu

Biserica Sfântul Luca din Sibiu a fost ctitorită în anul 1791 și servea drept lăcaș de cult al măierilor. Aceasta a fost ridicată în stilul specific arhitecturii ortodoxe cu elemente greco-catolice din Transilvania în formă de navă. Biserica este formată din pronaos, naos și altar, 3 zone despărțite prin contraforturi circulare. Aceasta este făcută din cărămidă, iar acoperișul făcut din țiglă faianțată.

Hiking Transfagarasan

Hiking în Munții Făgăraș

Vârful Moldoveanu (2544 m)

Despre Vârful Moldoveanu (2544 m)

Cel mai înalt vârf din România este și unul dintre cele mai ușor de atins. Fie că veți urca pe Stâna lui Burnei sau pe la Valea Sâmbetei, drumul până la vârf este unul ușor și foarte bogat în priveliști uimitoare.

Vârful Negoiu (2535 m)

Despre Vârful Negoiu (2535 m)

Acest uriaș este unul dintre cele mai tehnice vârfuri din România, el fiind destul de greu de atins. Traseele care îl abordează sunt lungi și necesită o condiție fizică peste medie.

Vârful Vânătarea lui Buteanu (2507 m)

Despre Vârful Vânătarea lui Buteanu (2507 m)

Deși este poreclit deseori ”Vânătoarea lui Buteanu”, acest vârf a fost denumit de ciobani vănătare datorită culorii pe care o adoptă la anumite ore ale zilei. Este poate cel mai popular vârf din Făgăraș, fiind călcat de mii de turiști anual.

Vârful Lespezi (2522 m)

Despre Vârful Lespezi (2522 m)

După un urcuș susținut ce durează câteva ore bune veți atinge vârful Lespezi și vă veți minuna de priveliștea pe care o oferă acesta asupra lacului Călțun, vârfului Negoiu, întregii creste a Făgărașilor și chiar a lacului Vidraru.

Lacul Glaciar Bâlea (2034 m)

Despre Lacul Glaciar Bâlea (2034 m)

În inima munților Făgăgaș poate fi găsit Lacul Bâlea, un lac glaciar care se întinde pe o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați. Acesta a fost declarat monument al naturii datorită faptului că este unul dintre cele mai mari lacuri de la noi din țară.

Lacul Glaciar Capra (2230 m)

Despre Lacul Glaciar Capra (2230 m)

Aflat la o altitudine impresionantă și la răscruce de trasee, Lacul Capra a prins rapid popularitate printre cei care fac drumeții în munții Făgăraș. Acest lac este ușor accesibil și cei care ajung aici au loc de campat și o priveliște incredibilă.

Lacul Glaciar Călțun (2135 m)

Despre Lacul Glaciar Călțun (2135 m)

Situat la poalele vârfului Negoiu și umbrit de vârful Lespezi, lacul glaciar Călțun este un punct de popas folosit de multe persoane care sunt în drum spre Negoiu, mai ales că, la câteva minute de lac, se află și refugiul Călțun.

Lacul Glaciar Podragu (2140 m)

Despre Lacul Glaciar Podragu (2140 m)

Situat chiar lângă cabana omonimă, lacul Podragu este un loc prielnic pentru drumeți dar și pentru pescari, fiind unul dintre puținele lacuri glaciare în care se poate prinde păstrăv proaspăt și curat.

Cascada Bâlea

Despre Cascada Bâlea

Aceasta este poate cea mai faimoasă cascadă din țară datorită înălțimii ei (peste 60m) și poziției favorabile - chiar sub linia de telecabină ce urcă la Bâlea. Prin ea se revarsă apa izvorâtă în căldarea care găzduiește lacul glaciar Bâlea.

Cascada Capra

Despre Cascada Capra

Dacă sunteți pe Transfăgărășan și vreți să faceți o pauză să te recreezi puțin, alege să vizitezi Cascada Capra! Peisajul descris de pădurile dimprejur alături de albastrul apei și al cerului te va încărca cu energie pentru a-ți continua excursia.

Cascada Șerbota

Despre Cascada Șerbota

Această cascadă este mai puțin cunoscută decât suratele ei din Făgărași deoarece este și mai greu accesibilă - ea se află în inima pădurii, pe drumul dintre Porumbacu și vârful Negoiu.

Cascada de la Valea Rea

Despre Cascada de la Valea Rea

Nu există un consens asupra numelui ”oficial” al acestei cascade. Ea se poate observa la stâna lui Burnei, înainte de a urca spre vârful Moldoveanu pe Valea Rea - de aici și numele acesta, pe lângă ”cascada zbuciumată” sau ”pișătoarea lui Buteanu”.

Refugiul Călțun

Despre Refugiul Călțun

Recent modernizat, situat la câteva minute de lacul glaciar omonim, acest refugiu este poate cel mai des folosit popas din munții Făgăraș datorită poziției lui foarte bune pe creasta dintre Piscul Negru, Bâlea Lac și Vârful Negoiu.

Refugiul Viștea

Despre Refugiul Viștea

Un refugiu mic și nu foarte popular, Viștea oferă adăpost celor care abordează creasta principală a munților Făgăraș și caută să petreacă noaptea în zona vârfului Moldoveanu.

Cabana Podragu

Despre Cabana Podragu

Ceea ce pare inițial o fortificație datorită zidurilor groase din piatră, devine rapid un cămin călduros pentru cei care îi calcă pragul. Loc de povești, odhină și mâncare de munte, această cabană este un popas recomandat oricui vizitează creasta Făgărașilor.

Cabana Negoiu

Despre Cabana Negoiu

Poate cea mai confortabilă cabană din România, Negoiu este popasul cel mai des ales de către cei care abordează vârful omonim dinspre nord. Aceasta este mai mult o pensiune datorită dotărilor moderne de care se bucură.

Traseu Piscul Negru - Stâna Paltinu (o oră)

Despre Traseu Piscul Negru - Stâna Paltinu (o oră)

Dacă vă cazați în zona Piscul Negru și căutați un traseu ușor dar bogat în peisaje și care să vă apropie de natură, vă recomandăm să urcați până la stâna Paltinu, aflată la mai puțin de o oră, mers lejer, de zona turistică Piscul Negru.

Traseu Lacul Bâlea - Iezerul Caprei (2 ore)

Despre Traseu Lacul Bâlea - Iezerul Caprei (2 ore)

Dacă sunteți în tranzit pe la Bâlea Lac și căutați locul ideal de poze, vă recomandăm să vă dedicați aproximativ 5 ore pentru a parcurge drumul până la Iezerul Caprei și înapoi. De acolo se poate vedea nu numai o bună parte din Transfăgărășan dar și aproape toată Transilvania.

Traseu Vârful Moldoveanu prin Valea Rea (4 ore)

Despre Traseu Vârful Moldoveanu prin Valea Rea (4 ore)

Vreți să cuceriți pe cel mai mare dintre Uriași? Vârful Moldoveanu poate fi atins pe un traseu de o zi la începutul căruia ajungeți cu orice mașină. De unde veți lăsa mașina, până la vârf și retur veți face cel mult 10 ore la un pas lejer.

Traseu Piscul Negru - Șaua Paltinu (4 ore)

Despre Traseu Piscul Negru - Șaua Paltinu (4 ore)

Pentru montaniarzii experimentați recomandăm acest traseu care urcă de la Piscul Negru, pe lângă pârâul Căprioara până acolo unde acesta naște din cele două izvoare ale sale - Călțun și Paltinu iar apoi spre Bâlea Lac.

Traseu Bâlea Cascadă - Șaua Caprei (4 ore)

Despre Traseu Bâlea Cascadă - Șaua Caprei (4 ore)

Celor care doresc să trăiască dificultățile cu care s-au confruntat constructorii Tranfăgărășanului le recomandăm acest traseu care străbate căldarea de sub lacul Bâlea, urcând pe lângă cascadă, pe o potecă de-a lungul unuia dintre versanți.

Traseu Cabana Capra - Cascada Capra - Lacul Capra (4 ore)

Despre Traseu Cabana Capra - Cascada Capra - Lacul Capra (4 ore)

La fel ca și traseul precendent, acesta este recomandat celor care vor să descopere duritatea condițiilor cu care s-au confruntat cei care au construit drumul. Acest traseu practic taie perpendicular drumul, urcând de la cabana Capra până la lacul glaciar omonim.

Traseu Piscul Negru - Lacul Călțun (4 ore)

Despre Traseu Piscul Negru - Lacul Călțun (4 ore)

Un traseu mediu, recomandat celor cu experiență în drumeții montane și care vor să își extindă limitele tehnice. Poteca pornește de la Piscul Negru și se bifurcă puțin mai sus de stâna Paltinu, urcând prin stânga spre Călțun.

Traseu Valea lui Stan (5 ore)

Despre Traseu Valea lui Stan (5 ore)

Cel mai popular traseu din Făgăraș explorează un canion cunoscut ca Valea lui Stan, pornind de la Transfăgărășan puțin mai sus de cetatea Poenari și ieșind în zona lacului Vidraru, lângă una dintre fostele cabane de vânătoare ale lui Nicolae Ceaușescu.

Traseu Piscul Negru - Vârful Lespezi (5 ore)

Despre Traseu Piscul Negru - Vârful Lespezi (5 ore)

Pentru cei care caută să își provoace și extindă limitele fizice, recomandăm acest traseu care implică o urcare susținută de aproximativ 4 ore. Aceasta începe de la stâna Lespezi și se termină în vârful omonim. Timpul în care se parcurge urcarea respectivă este un etalon printre montaniarzii cu experiență.

Traseu Vârful Negoiu prin Porumbacu de Sus (2 zile)

Despre Traseu Vârful Negoiu prin Porumbacu de Sus (2 zile)

Acest traseu poate fi teoretic parcurs într-o singură zi, în aproximativ 2 zile însă numai de persoane cu o foarte bună condiție fizică și cu experiență în hiking. Altfel, pe la jumătatea traseului, veți găsi Cabana Negoiu la care puteți petrece o noapte.

Traseu Vârful Moldoveanu de la Sâmbăta de Sus (2 zile)

Despre Traseu Vârful Moldoveanu de la Sâmbăta de Sus (2 zile)

Cei care vor să urce pe cel mai înalt vârf din țară dinspre nord, recomandăm ruta pe la cabana Sâmbăta. Deși este posibil să fie parcurs într-o singură zi lumină, este de preferat să faceți acest traseu în două zile, petrecând o noapte la cabană.

Traseul de Creastă al Munților Făgăraș (10 zile)

Despre Traseul de Creastă al Munților Făgăraș (10 zile)

Cei 100 de kilometri ai traseului de creastă sunt testul suprem al montaniarzilor. Acest traseu se parcurge în aproape două săptămâni iar cei care chiar rezistă până la capăt își vor întinde la maxim limitele fizice și, mai ales, pe cele psihice. Este un test de rezistență și perseverență.